Acasă Politică Administrație Smart City Concept

Smart City Concept

8 min citire
0
1
345

Orașele Smart au ca scop creșterea calității vieții, a eficienței administrației locale urbane și a serviciilor acesteia, răspunzând în același timp la nevoile actuale ale cetățenilor și pregătindu-se pentru cele viitoare.

Un oraș Smart este în primul rând sustenabil, o urbe ce încearcă să creeze o infrastructură inteligentă (atât în mediul fizic cât și în cel virtual) și procese economice facile pentru cetățeni. În plus, zonele de interes ale unui oraș Smart sunt: domeniul energiei, ecologiei, transportului și a securității.

Performanța sistemului informațional al orașului poate fi crescută doar printr-o înțelegere corectă a situației actuale a acestuia și prin decizii responsabile și bine documentate ale administrației locale, iar o astfel de performanță ar putea ajuta cetățenii să fie mai informați și mai implicați în dezvoltarea orașului, devenind în mod natural un partener al administrației.

Mai nou, start-up-uri reușesc să găsească soluții la probleme punctuale și să le vândă diferitelor departamente ale administrațiilor locale, însă în acest caz se pune problema sustenabilității a unor astfel de parteneriate. Pe de altă parte, mari companii de IT pot oferi soluții integrate și complexe, desigur la un preț mult mai mare, ceea ce deschide această oportunitate numai orașelor foarte dezvoltate din punct de vedere economic.

În cazul unui oraș Smart timpii de reacție a serviciilor publice urbane devin mai scurți, iar uzul infrastructurii publice se modifică de asemenea. De exemplu podul Golden Gate din San Francisco folosește un sistem de benzi reversibile în funcție de fluxul traficului în orele de vârf. Drumurile și spațiile publice joacă un rol major într-un smart city. Spațiul comun urban, folosit din ce în ce mai mult de cetățeni trebuie să răspundă și el la nevoile locuitorilor. Prin designul ales, autoritățile sunt obligate să ofere publicului un sentiment de siguranță și totodată să fie eficient în cazuri de urgență.

Mai mult, într-un oraș Smart, opinia cetățenilor cu privire la design-ul orașului este extrem de importantă. Aceștia sunt consultați și ascultați ori de câte ori infrastructura orașului se mărește ori se modifică. În definitiv, studiile arată că un grup de oameni ce nu sunt specialiști într-un anumit domeniu au de cele mai multe ori păreri similare sau chiar mai bune decât un singur expert din domeniul respectiv.

Un element central în astfel de orașe sunt senzorii. Aceștia adună date legate de starea traficului, a parcărilor sau a altor aspecte din spațiul public comun și pot comunica astfel cu aplicații mobile ce ajută la informarea cetățenilor. În mod ideal aceste date vor duce în final la atenționări de trafic, securitate publică, zgomot ori poluare și vor schimba în bine viața cetățenilor de zi cu zi.

Administrația locală dintr-un oraș Smart caută să maximizeze performanța în toate sistemele publice din competența acesteia, minimizând costurile. Singura metodă prin care se poate ajunge la un scenariu de succes pe termen lung este îmbunătățirea condițiilor de trai atât a cetățenilor din oraș cât și a vizitatorilor la nivel de municipiu, cartier ori instituție publică. Astfel, municipalitatea trebuie să găsească o metodă de a lega prin transport public domiciliul cetățenilor de locul de muncă, dar și de spațiile de recreere și relaxare.

Orașele Smart ale României: Cluj-Napoca și Oradea

În România avem 2 povești de succes și una mai puțin fericită în ceea ce privește integrarea de soluții smart la nivelul administrației locale. Cele două situații fericite sunt la Cluj-Napoca și la Oradea. În Cluj-Napoca primăria eliberează o serie de acte în format electronic, cetățenii pot depune sesizări online printr-o aplicație specială și există o aplicație de mobil care monitorizează disponibilitatea parcărilor publice.

De asemenea în Oradea există o aplicație similară de sesizări din partea cetățenilor și programarea cununiilor civile ori pentru schimbarea cărții de identitate se poate face online. Pe de altă parte, Primăria Municipiului București a implementat in perioada 2007-2009 un sistem inteligent de management al traficului în valoare de 20 de milioane de euro, însă în acest moment funcționează doar o parte din acesta.

Încarcă mai mult de Rares Dragan
Încarcă mai mult în Administrație

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Verificați de asemenea

Primul funcționar public virtual din țară și-a început activitatea

Din data de 18 aprilie 2018 Antonia, noul funcționar virtual din primăria Cluj-Napoca, a î…