Acasă Cultură Cele mai cunoscute datini şi obiceiuri româneşti de Paşte

Cele mai cunoscute datini şi obiceiuri româneşti de Paşte

20 min citire
Comentariile sunt închise pentru Cele mai cunoscute datini şi obiceiuri româneşti de Paşte
4
423

Sărbătorile Pascale ne bat la ușă, iar acel moment special, când vom lua lumina sfânta a Învierii, iar apoi ne vom așeza la masă este “imediat după colț”.

În fiecare an, în preajma sfintelor Paște, oamenii își pregătesc atât sufletele, cât și casele pentru a primi lumina Învierii, încercând să fie mai buni, mai iertători, mai răbdători cu cei din jur.

În casa părintească ne vor aștepta toți cei dragi pentru a ne strânge din nou, în jurul mesei de sărbătoare — bunici, nepoți, părinți și frați, toți cu inima deschisă, nerăbdători să mai scrie o filă de poveste în cartea amintirilor.  

Peisajul idilic va fi completat cu mirosul îmbietor de cozonac, pască și drob de miel, pentru că în zilele ce urmează, acestea vor fi unele dintre cele mai apreciate bucate, iar gospodinele se asigură că nimic nu va lipsi de la masa de sărbătoare

Sfânta Sărbătoare Pascală este un moment foarte important al anului pentru români, fiind considerată cea mai mare sărbătoare creștină.

Trecem și noi în revistă câteva dintre cele mai frumoase și mai interesante obiceiuri ale românilor din preajma sărbătorilor de Paște:

În Basarabia, din pasca tradiţională nu lipseşte brânza şi semnul crucii deasupra, iar fetele se dau cu ouă roşii sfinţite pe faţă, avaând şi bănuţi la îndemână şi punându-şi dorinţa de a fi frumoase şi sănătoase ca oul, şi bogate precum banul. Oamenii obişnuiesc să facă înconjorul casei, ţinând în mână lumânarea cu focul de la Ierusalim, în ideea de a alunga duhurile rele şi de a binecuvânta casa” – Dumitrița Cezara Scutari (Chișinău, Republica Moldova)

Am crescut la oraș, acolo am stat toată viața mea, dar pot să-ți spun că în familie mai încondeiam ouă cu foile de la ceapă, în ciorapi de mătase, cu frunze micuțe. Se merge la denii, se postește, se merge la slujba de Înviere, după care, luam lumină (la mine în familie, mereu au dorit să ia lumina direct de la preot). 
În dimineața următoare, se pun două ouă într-un castron cu apă (unul roșu și unul normal), iar apoi se pun bănuți, după care te speli pe față cu oul roșu casă ai “obrăjori” și să fii sănătos, să ai bani. Despre mâncare, se prepară pască, cozonac cu aluat opărit, drob, friptură de miel.

 O altă tradiție este că obișnuim să înconjurăm biserica de 3 ori în noaptea de Înviere” – Teodora Lefter (Iași, Moldova)

“În Muntenia, în duminica Floriilor, în bisericile ortodoxe, se binecuvântează ramurile de salcie, iar înainte cu două zile de Paște se adună toată familia în bucătărie și fiecare vopsește cel puțin un ou” – Alexandru Drăgoțel, (Câmpina, Muntenia).

“În zona orașului Câmpulung Muscel din Muntenia, pe lângă tradițională pască, se mai consumă și covrigi cu ou, un soi de covrig destul de tare și foarte bine crescut. De Florii, la biserica se împart crenguțe de salcie care simbolizează finicul cu care a fost întâmpinat Iisus în Nazaret, iar vinerea de dinaintea Pastelui, în seara Prohodului, florile aduse în special sunt cele de floarea Pastelui, asta dacă aceasta a apucat sa răsară” – Ruxandra Aldea (Câmpulung Muscel, Muntenia)

“Noi obișnuim să mergem la deniile din Săptămâna Mare, în special joi și vineri seară. Sunt foarte frumoase. Joi se înroșesc ouăle. Vineri după amiază încă de la cei mai tineri, până la cei mai bătrâni mergem la biserică, ‘trecem’ pe sub masă de 3 ori și ducem flori. Apoi mergem la cimitir să tămâiem mormintele și să aprindem lumânări. Urmând ca mai spre seară să revenim din nou la Biserică pentru a lua parte la cea mai frumoasă slujbă din an, Prohodul, unde toată lumea cântă toată seara. Sâmbăta se face treabă de obicei, se fac prăjituri, depinde de fiecare, după cum își planifică. Se merge la Înviere, după aceea luăm lumină de la biserică, apoi mergem la cimitir unde umplem mormintele cu lumânărele și candele pentru a avea lumină și cei de pe lumea cealaltă (este superb atunci când pleci din cimitir noaptea și vezi numai luminițe colorate, dar te întristezi când vezi morminte care nu au lumină).


Întorcându-ne la Biserică, luăm parte la slujba propriu zisă. 
După ce se termină slujba, primim de la Biserică anafură sub denumirea de ‘Paște’ și vom spune dimineața când ajungem acasă, celor care dorm : ”treziți-vă fiindcă trebuie să luăm Paște”. Ajunși acasă, mai dormim puțin, apoi ne trezim. Într-un vas, punem apă rece, un ou înroșit și o monedă de argint, de preferat. Absolut toți membrii familiei se spală pe față cu acea apă imediat cum s-au dat jos din pat. După ce facem asta, cu fața la răsărit și cu picioarele pe ceva din fier, luăm trei linguri de Paște (anafura sfințită) la slujba de Înviere) și trei guri de agheasmă. 

După aceea, fiecare își desfășoară activitatea după bunul plac: mâncare, băutură, mers la nași, rude”
– Nicoleta Gabriela (Vălenii de Munte, Muntenia)

Deniile se săvârșesc începând cu seara Floriilor, până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului. Cuvântul “denie” vine de la slavonescul “vdenie” și înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă, conform site-ului www.crestinortodox.ro

“Eu locuiesc în Oltenia. Obiceiurile sunt foarte variate chiar și în aceeași regiune. La noi totul începe din ziua de joi, Joia Mare. A se preciza că vorbesc de obiceiurile de la sat, pentru ca în oraș s-au mai pierdut din tradiții. Joi după amiază se merge la biserică, la denie, care e prima denie a Paștelui. Vineri se vopsesc ouăle, se fac toate preparatele și bineințeles, seara din nou denie. În denia de sâmbătă seară, adică în noaptea de Înviere, toată lumea merge la biserică și avem un obicei de care, personal nu am mai auzit in alte regiuni: Rudele celor care au murit fără o lumânare aprinsă (se presupune că au murit în întuneric) trebuie să stea toată noaptea la biserică, până pleacă toată lumea. Fiecare aduce cu el câte un cocoș alb, care are o fundiță rosie pentru ca aceștia să cânte în dimineața aceea în biserică. Duminica, în prima zi de Paști, aceleași persoane de care spuneam mai sus, organizează o horă mare în sat, unde vin cântăreți și pentru fiecare decedat se cântă câte o horă, iar persoanele dragi împart flori, cozonac și prăjituri persoanelor care o joacă. Apoi totul continuă în familie, acasă, în spirit tradițional” – Gavrilă Larisa Valentina (Craiova, Oltenia)

“Totul merge pe simplitate în zona asta, ouăle sunt vopsite doar în roșu, eventual cu modele de frunze sau diferite plante: leuștean, mărar, pătrunjel, trandafir. Pasca și cozonacul sunt nelipsite, iar de obicei, bătrânii stau la slujba de Înviere până la sfârșit, apoi le aduc tinerilor anafură. Fiecare membru al familiei trebuie să se spele pe față dimineața după care, să ia anafură. Lumea se spală pe față cu apa dintr-un vas care conține un bănuț de argint și un ou vopsit, apoi se ia anafura adusă de cei bătrâni. Urmează masa, ciocnitul ouălelor, apoi urmează să mâncăm friptură de miel și ciorbă, plus cozonac și pască, care sunt împărțite și prin vecini. Porțiile de mâncare sunt făcute sâmbătă seara și urmează a fi tămâiate la asfințitul soarelui” – Georgiana Dulgherul (Tulcea, Dobrogea)

“Deși Banatul nu este la fel de bogat în tradiții precum celelalte zone ale țării noastre, există și în locul numit cu drag „fruncea” niște obiceiuri foarte frumoase legate de Învierea Domnului. Dimineața de Paște începe cu spălarea pe față în apa în care a fost pus un ou roșu, pentru obraji rumeni, un bănuț de argint, semn de belșug și un fir de iarbă, pentru prosperitate. Masa de Paște, luată în familie, este alcătuită din ciolan de porc, ouă albe, și mâncăruri tradiționale. Fiecare dintre meseni primește tradiționalele „paști”, adică pâine muiată în vin. Hora mare din sat, în haine noi, în semn de respect pentru marea sărbătoare, e la loc de cinste. Paștele reprezintă, în Banat, și o sărbătoare a iertării, o reînnoire a sufletului, când toată lumea uită de supărări, și se sărută și se îmbrățișează” – Alex Szollo (Timișoara, Banat)

“Sărbătorile de Paște sunt de fiecare dată un prilej de bucurie. În dimineața zilei de joi, din săptămâna mare, copiii merg din casă în casă pentru a primi dulciuri, în timp ce gospodinele frământă aluatul pentru pască. În noaptea de Înviere, creștinii merg la biserică, iar duminică dimineață, la noi tradiția este să mergem cu coșul. Sâmbătă seara, gospodinele pregătesc un coș plin de bunătăți, pe care îl duc la sfințit duminica. După terminarea slujbei, masa de prânz este servită cu bucatale sfințite din coș” – Laviță Larisa Mariana (Rona de sus, Maramureș)

 “De exemplu, la noi, înainte de Paște, se face curățenie generală/curățenia de Paști și oamenii își cumpară haine noi. Se prepară cozonaci, sarmale și salată, iar majoritatea prepară și drob de miel. În noaptea de Înviere se ia lumina și este important ca oamenii să ajungă acasă cu ea fără să se stingă” – Ana Maria Prandea (Târgu Jiu, Oltenia)

“În Cluj, gospodinele fac curățenie generală înainte de Sărbători, trebuie să fie curățenie atât în case, cât și-n suflete, așadar, credincioșii merg la spovedanie. La capitolul mâncare, drobul, salata de beouf, cozonacul, dar și multe alte bunătăți sunt nelipsite de pe mese. Evident, nici la noi nu lipsește obiceiul de a cumpăra haine noi, de a decora ouă (atât colorate, cât și cu diverse frunze), sau de a ne spăla în dimineața de după Înviere cu apă dintr-un recipient unde se pune un bănuț și un ou roșu” – Pripon Flavia Mihaela (Cluj-Napoca, Ardeal)






 

Încarcă mai mult de Pripon Flavia
Încarcă mai mult în Cultură
Comentariile sunt închise.

Verificați de asemenea

Premii internaționale pentru studenții UBB

Studenții Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității…