Acasă Cultură In Memoriam – Dumitru Fărcaș

In Memoriam – Dumitru Fărcaș

8 min citire
0
4
642

Simt și în aceste momente acel fior pe care l-am simțit în momentul primirii în redacție a veștii trecerii în lumea celor drepți a MAESTRULUI Dumitru Fărcaș

Pentru evocarea carierei și personalității inegalabilului pierdut pe veci , am ținut ca cele câteva cuvinte de respect să vină din partea unui artist care l-a cunoscut , și astfel l-am intervievat pe Domnul Andrei Bărbos, absolvent al Facultății de Jurnalism, un Curriculum impresionant, a fost corespondent al Postului Radio Cluj, în trecut Director de televiziune și realizator TV, a condus o Casa de Cultură, organizator de evenimente și prezentator, realizator de filme documentare, aș aminti aici filmul Iustinian Pârvu – Ultimul Mărturisitor. Un iubitor a tot ceea ce înseamnă folclor autentic, tradiții populare păstrate cu sfințenie, el însuși înzestrat cu o voce de excepție, și tată într-o familie unde toți au preocupări artistice, soția, Doamna Margareta Bărbos cântă cu sufletul folclor, fiica Maria și fiul lor Tudor sunt și ei artiști.

L-am rugat să ne spună câteva cuvinte despre ce a însemnat pentru el artistul Dumitru Fărcaș.

In memoriam, Dumitru Fărcaș – Autor Andrei Bărbos

Nu credeam că toamna anului 2016 îmi va prilejui ultimele întâlniri de suflet cu maestrul Dumitru FĂRCAȘ. Era, la Baia Mare, o reuniune a moților, descendenți direcți ai dacilor, după opiniile protocroniștilor,  unde Asociația “AVRAM IANCU” revitaliza sentimentul desăvârșirii ființei transilvane. Ca moderator al evenimentului am remarcat că, orice creștere spirituală este, până la urmă, rezultatul unei întâlniri cu marile spirite, al comuniunii.

Să-l prezinți pe marele artist era un privilegiu dar și o mare exigență profesională. Era musai să invoci paradigma blagiană a veșniciei universului rural, în care s-a născut virtuosul instrumentist, creator de gen și mare roman. “A te menține în autenticitate este, în definitiv, un exercițiu de recucerire a ființei, a glasului tau launtric”,  spunea filosoful Mihai Sora.

Cu doar o lună mai devreme, în aceeași toamna, la Cicărlau, în cadrul Festivalului Național de Folclor “Alină-te dor, alină”,  al bunului sau prieten, Nicolae Sabău, m-a chemat în biroul primarului pentru a mă felicita: “Andrei, te ascult  prin geam, de ceva vreme și sunt impresionat de evoluția ta intelectuală și de prezentarea inspirata. Uite, vreau să ciocnim un pahar împreună.”

La stingerea unei stele din constelația spiritului romanesc e greu să ne găsim cuvintele…

Pentru cei care l-au cunoscut mai puțin, se cuvine să recapitulăm sintetic câteva repere biografice.  DUMITRU FĂRCAȘ, acest simbol al folclorului românesc și mare personalitate a culturii tradiționale, s-a născut ca fiu de țăran, în anul 1938, la Groși. Îl pasionează, încă de prunc, fluierul și învață de unul singur să cânte la taragot. La 14 ani este, deja, elev al școlii de muzică din Cluj, unde studiază flautul și oboiul iar mai apoi urmează studiile Conservatorului de Muzica “Gheorghe Dima”, unde se specializează în oboi. Nu este timpul și locul să deschid o paranteza cu privire la originea taragotului dar voi preciza că Dumitru Fărcaș este cel care a popularizat taragotul în Nordul Transilvaniei. Pasiunea arzătoare pentru cântecul popular îl îndeamnă pe tânărul artist să pună bazele unei orchestre studențești, numită “MĂRȚIȘORUL”, pe care o conduce decenii de viață artistică și alături de care și-a desăvârșit arta interpretativă. La începutul carierei, cânta pentru câțiva ani ca angajat al Ansamblului Maramureșul din Baia Mare.

Numeroasele turnee de excelență artistică, din țară și străinătate, realizarea discurilor ELECTRECORD, miile de ore de imprimări radiofonice și de televiziune,  premiile și distincțiile obținute au încununat o carieră inegalabilă, poate comparabilă  doar cu cea a lui Gheorghe Zamfir, toate acestea constituind o zestre pentru Mileniul III. Despre personalitatea sa s-au scris și se vor scrie marturii pe mii de pagini memorabile.

Doinele străbunilor și jocurile din Transilvania vor răsuna în eternitate, ca o strigare peste sat, peste plaiurile romanești. Maestrul Dumitru Fărcaș, marele român din Groșii Băii s-a risipit în noi cu dăruire, a ars ca o lumânare a întregului neam, luminând chipurile din jurul său.

Fie-I memoria binecuvântată, iar spiritul său blând așezat de-a dreapta Tatălui.

Tulnicele Iancului să se tânguie iar clopotele Ardealului să-l plângă neîncetat.”

Încarcă mai mult de FLOREA Lucian - Călin
Încarcă mai mult în Cultură

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Verificați de asemenea

Și-a deschis porțile Festivalul de Film și Istorii, Râșnov 2018

Preț de zece zile, Cetatea Râșnovului va găzdui o serie de manifestări în care se puncteaz…