Acasă Cultură Dicționar rescris arte brute, singulare. Laurențiu Dimișcă

Dicționar rescris arte brute, singulare. Laurențiu Dimișcă

21 min citire
0
8
2,109

Incursiune în universul artelor brute și OUTSIDER Art by Laurențiu Dimișcă

Laurențiu Dimișcă definește OUTSIDER ART

Ne așezăm, din nou, în universul familiar al artistului, printre sute de lucrări, încercând de această dată să aducem Lumină într-un concept reunit de artist generic ca OUTSIDER ART.

LCF – Laurențiu Dimișcă, revii, pentru a doua oară la Cluj, în ultimele luni. Ne amintim cu plăcere de succesul expoziției personale din Iunie, anul acesta, ai avut peste două mii de vizitatori în expoziție, într-o singură zi, un record aș spune. Vei expune, pe 6 Septembrie din nou, în Galeria LA MANSARDĂ, în cadrul unui vernisaj găzduit de RoArtCluster. Ce aduci nou cu această expoziție?

Laurențiu Dimișcă – Expoziția din 6 Septembrie, noul proiect al Clusterului Artiștilor Plastici din România, cluster din care fac și eu parte, reunește peste optzeci de artiști reprezentativi pentru genurile OUTSIDER ART: artă brută, artă singulară, Neuve Invention, artă marginală, artă intuitivă, Noua figurație și figurația liberă.Vor fi expuse peste două sute cincizeci de lucrări, unind toate genurile.

Este defapt cea de-a V a ediție a Salonului Internațional de Artă Populară Contemporană și Outsider art, pe care am dorit să o aduc la Cluj, oraș de care mă simt legat, aici mi-am început studiile, ca artist.

LCF – Introduci o serie de termeni, noi pentru mulți dintre noi, îți propun să încercăm să-i definim. Cu ce să începem? Ce este Arta singulară?

Laurențiu Dimișcă – Arta singulară este un Univers artistic, a cărui forţă, originalitate şi imaginaţie creativă sunt extraordinare: dincolo de toate regulile, departe de orice influenţe culturale.

Aceşti artişti pot vedea arta peste tot, în orice formă obişnuită. Pictura lor are o linie foarte intimă, şi în acelaşi timp o dimensiune universală.

Pentru acest tip de artist istoria artei nu există, el începe totul, ca un creator adevărat. Uneori priveşte fix, intens, un obiect banal pentru noi, pentru alţii; dar se pare că el îl vede pentru prima dată! Îl transformă într-o imagine halucinantă!

LCF – S-a încercat o definiție a VIZIUNII BRUTE?

Laurențiu DimișcăControversa din jurul definiţiei exacte a Outsider Art şi domeniilor conexe rămâne de actualitate de când a început conştientizarea fenomenului. Indiferent de opiniile pe care le avem despre valoarea controversei în sine, este important să se susţină discuţia creativă prin intermediul unui vocabular acceptat de comun acord.

LCF – NEUVE INVENTION – prin ce se caracterizează?

Laurențiu DimișcăDubuffet şi-a dat seama că existau mulţi creatori a căror operă avea o putere şi inventivitate comparabile cu Arta Brută, însă contactul lor mai semnificativ cu societatea normală şi conştiinţa pe care o aveau asupra artei lor a împiedicat includerea lor în cadrul strict al Artei Brute. Aceşti creatori sunt adesea umili lucrători care au creat în timpul lor liber, sau artişti excentrici şi fără studii încercând să-şi câştige existenţa din munca lor – unii dintre ei au avut relaţii cu galeriile comerciale. Ca o recunoaştere a lor, a creat „Colecţia anexă”; în 1982, aceasta a devenit „Neuve Invention » de la Collection de l’Art Brut.Aș da ca exemple: Gaston Chaissac, Mario Chichorro, Rosemarie Koczy, Gerard Lattier, Albert Louden, FrederichSchroder-Sonnenstern.

LCF – Ești cunoscut ca fiind promotorul, în România, a ceea ce numim ARTĂ BRUTĂ.Poți defini conceptul?  

Laurențiu Dimișcă„Lucrări executate de oameni lipsiţi de orice cultură artistică, în care, prin urmare, mimetismul, contrar a ceea ce se întâmplă la intelectuali, ocupă foarte puţin sau nici un loc, astfel că autorii lor îşi iau totul (subiecte, alegerea materialele folosite, mijloace de transpunere, ritmuri, moduri de a scrie, etc…) din fondurile proprii şi nu din clişeele de artă clasică sau artă la modă. Asistăm la operaţiunea artistică pură, brută, reinventată în toate fazele sale de autor, pornind numai de la propriile impulsuri.

celea, constante în arta culturală, ale cameleonului şi maimuţei.”  şi inventiv, cât mai puţin posibil îndatorate artei obişnuite sau sau poncifurilor culturale, şi având ca autori persoane obscure, străine de mediile artistice profesioniste.”  

LCF – Dubuffet, în 1945, le defineşte „operele executate de persoane lipsite de cultură artistică

Laurențiu DimișcăEl este teoreticianul principal al acestora, alături de Michel THEVOZ care va fi curator al celebrului Muzeu din Lausanne până în 2000

LCFDacă nu faci parte din societatea artiştilor, se poate cel mult decora o unealtă inventată, vezi artă populară, cât despre a picta sau sculpta în libertate…Aceasta este adevărata libertate.  

Laurențiu DimișcăPrima scrisoare de recunoaştere a nobleţei Artei Brute datorită lui François Mathey, expoziţia Muzeul de Artă Modernă din Paris în 1967 şi 1978. Muzeele din Franţa, muzeele de Artă Vizionară din Baltimore în 1995, Zwolle în Ţările de Jos şi Bönnigheim în Germania, în 1996.

LCF – OUTSIDER ART. Cum definim?

Laurențiu Dimișcă – Termenul „Outsider Art” a fost iniţial destinat ca un echivalent englez exact al termenului lui Dubuffet, cu toate că Outsider Art şi-a lărgit semnificaţia pentru a cuprinde nu numai lucrări de Artă Brută, ci şi opere pe care Colecţia din Lausanne nu le-ar desemna strict ca atare (de exemplu, unele lucrări din categoria Neuve Invention). Outsider Art nu a avut dreptul de a beneficia de protecţia unică de care Arta Brută se bucura şi definiţia a devenit, fără îndoială, eclipsată între timp prin reaua utilizare de la introducerea sa în 1972. Din păcate, constatăm astăzi că mulţi folosesc termenul în cel mai greşit mod, pentru a se referi la aproape orice artist neinstruit. Nu este pur şi simplu suficient să fii neinstruit, brut sau naiv. Outsider Art este practic sinonim cu Art Brut atât în spirit cât şi în semnificaţie, cu această raritate de artă produsă de către cei care nu cunosc numele său.

(Exemple: Wolfli, Hauser, Chomo, Traylor, Schroder-Sonnenstern, Cheval, Rodia).

LCF – mai trebuie să definim ARTA POPULARĂ, ARTA POPULARĂ CONTEMPORANĂ defapt Folk Art

Laurențiu DimișcăUn termen simplu şi direct care a devenit mult folosit – şi supra-utilizat – în special în America de Nord. Iniţial legat de meşteşuguri indigene şi măiestria decorativă a comunităţilor de ţărani din Europa, termenul era aplicat mai târziu la obiecte practice făcute în perioada colonială – o combinaţie de farmec şi măiestrie practică. În termeni contemporani, arta populară poate acoperi orice lucru, de la animale sculptate la construcţii ale celui care înfrumuseţează case. Legătura cu arta este de netăgăduit, dar adesea arta populară are propriile sale tradiţii şi este foarte diferită de fluxul psihic al Artei Brute. Aș numi ca reprezentativi pe Dial Thornton, Sam Doyle, William Hawkins, Clyde Jones, Joseph Sleep, Mose Tolliver.

LCF – Terminologie foarte variată, a rămas să ne vorbești despre ARTĂ MARGINALĂ, ARTĂ SINGULARĂ

Laurențiu DimișcăLucrări ale artiştilor, de obicei, dar nu exclusiv, autodidacţi, care sunt apropiaţi de Arte Brută şi de artiştii marginali, atât în aparenţă cât şi în ceea ce priveşte sinceritatea exprimării. Aceştia sunt artiştii „de margine”, această zonă gri din definiţia care se întinde între arta marginală şi linia curentului normal al artei, foarte asemănătoare categoriei Neuve Invention a lui Dubuffet. Arta singulară cuprinde artişti marginali francezi.Din nou, reprezentativi sunt Chomo, Danielle Jacqui, Marcel Landreau, Gerard Lattier, Raymond Reynaud.

LCF – Citesc din catalogul tău – ARTĂ VIZIONARĂ, ARTĂ INTUITIVĂ  

Laurențiu Dimișcă – Aceşti doi termeni sunt anume folosiţi ca termeni umbrelă, împreună pot include aproape tot din valoarea în domeniu, inclusiv multă artă tribală şi arta populară urbană din lumea a treia, precum şi cea mai mare parte a lucrărilor descrise mai sus. Aceştia sunt termeni generali siguri şi corecţi care permit evitarea detaliilor Outsider Art sau ale Artei Populare.Aș numi ca exemplu pe Kox, Coleman.

LCF – ARTĂ NAIVĂ  

Laurențiu Dimișcă – Adesea confundat cu Outsider art şi arta vizionară, acest termen se referă la artiştii neinstruiţi care descriu scene în mare măsură realiste, de multe ori în cele mai mici detalii, cu oameni, animale, precum şi alte aspecte legate de lumea observată, uneori combinate cu imagini fantastice. Ei aspiră adesea la statutul artistic normal şi sunt, de obicei, foarte diferiţi de vizionarii care se găsesc în paginile din Raw Vision, şi pot fi adeseori văzuţi ca nişte amatori foarte sofisticaţi care tind către profesionalism.

Exemple: James Crane, bunica lui Moise, Ivan Generalic, Joseph Pickett, Douanier Rousseau, Germain Tessier.

Pictorii naivi din întreaga lume sunt înainte de toate păstrătorii autodidacţi ai tradiţiilor populare, artizanale şi folclorice. Nostalgici în suflet, ei caută paradisul pierdut, viitorul miracol în ex-voto, amintiri din copilărie şi zile fericite…

Adesea ei sunt păstrătorii unei memorii colective, a unui trecut apropiat, din cultura noastră care poate dispărea peste noapte, dacă nu vom avem grijă să ne păstrăm identitatea. Fiecare operă naivă poate fi considerată ca o fotografie, ochiul artistului fiind de fiecare un „obiectiv original”. În pictura naivă putem detecta, dincolo de actul de creaţie, un angajament poetic, social, chiar politic…

LCF – Există și Arta alternativă

Laurențiu Dimișcă – Este un ansamblu de mişcări artistice contemporane unde se află creatorii care refuză să urmeze moda, tendinţele oficiale… şi care în plus sunt martori ai epocii noastre, ai timpului nostru.

Operele lor deranjează. Ele nu sunt nesemnificative, ci dimpotrivă, sunt angajate, fără complezenţă, denunţând ororile din societatea noastră…

Libertatea creatoare îi duce pe căi încă neexplorate; descoperă noi materiale, inventează noi tehnici… Aceştia sunt „căutătorii revoluţionari” cei mai inovatori.

LCF – Un termen drag ție, Noua figuraţie sau figuraţia liberă

Laurențiu Dimișcă – Aici spun BASQUIAT, COMBAS, DI ROSA, şi mulţi alţii de prin lume, iviţi din pop art, situaţi între benzile desenate, Arta brută, Arta africană contemporană, Artă primitivă… sunt liderii acestei mişcări picturale, recunoscută la nivel mondial.

LCF – Putem considera că DIMIŞCĂ este exemplul român al acestei creaţii contemporane. Îndrăzneala şi libertatea de creaţie sunt bazele esenţiale ale acestui stil, și aș vrea să fii de acord cu mine, lăsând deoparte modestia.

 Nu putem să încheiem discuția noastră înainte de a menționa ARTA MIRABILISTICĂ, a carei reprezentantă este Doamna Mimi Miță Revencu, și ONIRIC ART, deja înspre spiritualitate, numindu-l pe Ovidiu Kloșca, reprezentativ pentru curent.

Îți mulțumim pentru această incursiune în arta pe care tu o reprezinti cu succes în România și în lume, să mai spunem cititorilor noștri că sunt în plină desfășurare lucrările la un muzeu, ai pus bazele, pe forțe proprii, muzeul tău va avea la final o suprafață de opt sute de metri pătrați, va reuni lucrări din toate genurile amintite, un muzeu cu circuit internațional, ca particularitate, suprafețe intregi pictate de tine.Așteptăm să ne inviți la inaugurare!Mult succes!

Încarcă mai mult de Lucian - Călin FLOREA
Încarcă mai mult în Cultură

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Verificați de asemenea

Concertul de colinde CHRISTMAS MAGIC – Despre bucuria de a întâmpina Crăciunul 2018 în stil american

Sâmbătă 15 Decembrie, la Casa Universitarilor, Sala Auditorium Maximum, ora 19, redacția z…