Acasă Cultură Centenarul Marii Uniri – o lecţie despre trecut şi prezent

Centenarul Marii Uniri – o lecţie despre trecut şi prezent

12 min citire
Comentariile sunt închise pentru Centenarul Marii Uniri – o lecţie despre trecut şi prezent
6
580

Autor: M.M.

Marea Unire dela 1918 a fost nu doar visul de veacuri al romȃnilor din vechile provincii istorice aflate sub diverse ocupaţii străine, ci şi garanţia ȋmplinirii unităţii sufleteşti, a demnităţii şi afirmării naţiunii romȃne ȋntre cele europene, a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ȋntr-un stat liber, unic şi suveran. Acesta a fost momentul de renaştere a unui popor greu ȋncercat de istorie.

Idealurile acestui popor nu au fost pierdute, ele au mocnit din străfundurile istoriei şi au animat acţiuni ce au condus la continuarea luptei pentru apărarea drepturilor şi revendicarea autonomiei ȋn fiecare provincie romȃnească chiar şi după ȋnfrȃngerea revoluţiei paşoptiste. Ȋnfrȃnt, dar nu ȋnvins, spiritul revoluţionar a aprins inimi şi a unit cugete ȋn aceeaşi simţire romȃnească. Astfel, intrarea Regatului Romȃniei ȋn primul război mondial nu a fost altceva decȃt jertfa pentru unitatea tuturor romȃnilor ȋntr-un singur stat ca răspuns la strădaniile romȃnilor aflaţi ȋn afara graniţelor ţării. Marea Unire nu a fost doar momentul, ci ȋntregul proces de trezire a conştiinţei romȃneşti, care a culminat cu unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Vechiul Regat ȋn 1918.

Marea Unirea a fost concertul la unison al tuturor romȃnilor din toate provinciile, nu doar a elitelor intelectuale, politice ori a celor ecleziastice, ci şi a celor mulţi şi umili, care au ȋnţeles şi au simţit că unitatea ȋnseamnă putere şi demnitate, că uniţi vor putea răzbi ȋncercările dure ale vremurilor. Clădită pe temelia jertfei multor şi neştiuţi eroi, Unirea a fost cheia de boltă, menită să cuprindă sub cupola sa pe romȃnii ȋmpărţiţi ȋn multe provincii, separaţi şi ȋnstrăinaţi prin graniţe ce nu le aparţineau. De aceea, Unirea a ȋnsemnat şi simbioza unui destin istoric cu credinţa ancestrală a poporului romȃn că nimic nu durează fără sacrificiul ȋntemeietor pentru creaţie. Cu siguranţă, făuritorii Marii Uniri au ȋnţeles profund stihiile unei istorii mult prea capricioase şi că eliberarea din chingile ei nu se putea face decȃt prin lupta pȃnă la moarte. Şi poate nu ȋntȃmplător, centenarul Marii Uniri ȋşi găseşte expresia simbolică ȋn construirea monumentalei Catedrale a Mȃntuirii Neamului.

E lesne de ȋnţeles că prezentul se făureşte pe moştenirea trecutului şi că un popor fără ideal nu va dăinui ȋn istorie. Dar dacă poporul romȃn a ȋnvins forţele potrivnice ale unei istorii nedrepte, un duh perfid surpă din interior unitatea lui. Ȋn sufletul lui s-au instalat prematur şi pe nesimţite neȋncrederea şi deznădejdea. Uniţi ȋn acelaşi trup al patriei, dar dezbinaţi sufleteşte, romȃnii iau calea ȋnstrăinării ȋn căutarea unei fericiri pe care pămȃntul făgăduinţei lor pare că nu o mai poate ȋntreţine. Marea Unire ȋşi găseşte reversul, la ȋmplinirea centenarului, ȋn fenomenul ȋngrijorător al ȋmprăştierii romȃnilor dincolo de graniţele pe care le-a făurit prin atȃta trudă şi suferinţă pentru a-şi apăra şi, cumva, pentru a-şi proteja identitatea. Iau naştere tot mai multe comunităţi de romȃni ȋn acest ţinut al ȋmprăştierii, diaspora, pentru că idealul a fost secat atȃt de o mentalitate stricată de corupţie, cȃt şi de o clasă politică, plină de caricaturi groteşti, lipsită de viziune, de profesionalism, sacrificiu şi patriotism, dar avidă de jaf, dispreţuitoare faţă de propriul neam, zgomotoasă prin rostiri goale, care alege binele unui prezent comod şi adăpostul unei puteri perverse şi mincinoase, care se complace ȋn propria mediocritate şi neputinţă. O clasă politică ce nu reuşeşte să creeze nimic durabil şi solid, dar reuşeşte să dezbine, să demoleze mult şi să surpe pȃnă şi unitatea spirituală a poporul romȃn, făcȃndu-i viaţa şi mai grea, şi pe care ȋl batjocoreşte şi-l umileşte cu plăcere, cum nu au făcut-o nici măcar vechii şi nemiloşii stăpȃni. Iată, o altfel de restaurare a lui “divide et impera”.

Şi nu e de mirare că cei mai mulţi români, umiliţi de către cei care ar trebui să lupte ȋn primul front pentru ei, aleg, ȋn ciuda dezrădăcinării şi a unei vieţi pline de ȋncercări, calea exilului şi onestitatea unei ţări adoptive care ştie să-şi respecte cetăţenii. De aceea, nu de elogii şi de celebrări impuse şi strigate de la tribuna unui patriotism răsuflat şi urȃt mirositor avem nevoie azi, ȋn acest ceas aniversar al centenarului, ci de soluţii şi de un proiect de ţară pentru a reȋnvia sufletul şi speranţa acestui popor, pentru a­-şi putea păstra unitatea şi pentru a-şi trăi destinul cu demnitate ȋn sȃnul unei patrii vindecate de propriul rău.

Dacă Marea Unirea a închegat ȋn forma unui stat unitar unitatea sufletească de veacuri a neamului românesc, azi, dimpotrivă, unei unităţi ȋn formă e necesar să-i restaurăm unitatea de simţire a sufletului romȃnesc. Parcă două forţe au determinat soarta poporului romȃn ȋncei 100 de ani de la unire: pe de-o parte, o forţă centripetă, care i-a adunat pe romȃni sub aceleaşi interese şi idealuri ȋntr-o singură patrie, pe de altă parte, o forţă centrifugă, ȋn care, aceeaşi patrie, neaşezată încă ȋntr-o bună şi temeinică rȃnduială, ȋi alungă pe romȃni departe de ea.

Poate că nu e deajuns doar să ne amintim trecutul, ci să-l recȃştigăm ca etalon al unui prezent derutat şi nesigur, pentru ca prezentul să fie demn de ceea ce trecutul a cȃştigat pentru el şi, la rȃndul său, să dea sens unui trecut ce pare a nu mai fi auzit ȋndeajuns. Marea Unire ne rămâne moştenirea făurită prin ideal şi sȃnge pe care nu trebuie să o pierdem, ci să o păstrăm, să o preţuim şi să o transmitem generaţiilor următoare ca cea mai frumoasă, dar şi cea mai dură lecţie despre curaj, luptă, sacrificiu şi patriotism a istoriei poporului romȃn.  

Vivat patria, vivat Romȃnia!

Încarcă mai mult de Exponentul
Încarcă mai mult în Cultură
Comentariile sunt închise.

Verificați de asemenea

A avut loc vernisajul Școlii Populare de Arte “Tudor Jarda” din Cluj-Napoca

Micuța și cocheta Galerie “Arte” de pe strada Vasile Alecsandri nr.1, a Școlii Populare de…