Cafeaua fermecată

6 min citire
0
1
195

Povestea cafelei singure

Era odată o cafea ce nu își găsea niciun om care s-o bea. Zilnic se plimba singură prin oraș căutând pe cineva care s-o dorească, dar în zadar. Zilele treceau și ea nu își găsea pe nimeni. S-a gândit că poate e de vină culoarea ei sau ceașca în care locuiește. Așa că a mers într-o zi la un magazin și și-a cumpărat o ceașcă foarte scumpă și frumoasă.

După ce a ajuns acasă, a curățat-o foarte bine, s-a turnat în ea, și a intrat în cuptorul cu microunde pentru a se încălzi. Nimeni nu ar dori să bea o cafea rece. După ce s-a încălzit foarte bine, iar a ieșit în oraș pentru a căuta pe cineva care să dorească să o savureze. Din păcate nu a găsit pe nimeni. Zilele treceau dar ea era atât de perseverentă încât zi de zi ieșea în oraș.

Pe măsură ce trecea timpul, cafeaua se evapora puțin câte puțin. După două săptămâni, în ceașcă mai era foarte puțină cafea. Totuși ea nu a renunțat nici atunci, și mai mult de atât, mai tot timpul și-l petrecea prin oraș, plimbându-se.

După câteva zile s-a evaporat de tot, rămăsese doar zațul. Iar acest zaț a ieșit din ceașcă și s-a cuibărit la rădăcina unui arbore de cafea. După câteva săptămâni, arborele a început să se dezvolte ca prin minune, iar după câteva luni era de zece ori mai mare și mai frumos decât alți arbori.

Când a venit vremea culesului, stăpânul arborelui rămânând uimit de cantitatea exagerat de mare de boabe produsă de acel arbore, a decis ca acele boabe să le strângă separat, gândindu-se că ar avea alt gust. Și întradevăr nu s-a înșelat. Din acele boabe, ieșea o cafea extrem de bună, dar nu numai atât, ci avea și un conținut foarte mic de cofeină. În scurt timp această cafea a devenit celebră în toată lumea.

Dacă acea ceașcă de cafea, ar fi fost băută de cineva, așa cum și-ar fi dorit ea, atunci ar fi fost mare păcat. Zațul ar fi ajuns la gunoi și nu la rădăcina unui arbore de cafea, iar lumea nu s-ar mai fi putut bucura de noul sortiment de cafea. Zațul a influențat astfel evoluția arborelui, a acționat asemenea altoirii.

Uneori ne dorim lucruri care nu sunt pe vibrația noastră, ne dorim lucruri care sunt în contradicție cu imaginea pe care o transmitem. Uneori suntem precum omul de zăpadă de la polul Nord, care își dorește foarte mult să meargă în excursie la mare.

Când tu depui tot efortul pentru a-ți îndeplini un obiectiv, și totuși nu reușești să ți-l împlinești, gândește-te că poate altceva mai bun este pregătit pentru tine. Nu deveni sclavul obiectivului tău! În loc să devii frustrat că nu ai reușit să ți-l împlinești, gândește-te la alternative și fii receptiv la oportunități.

  • Copiii - Inima lui D-zeu

    Copiii – inima lui Dumnezeu

    Cu câteva zile în urmă, după ce am ieșit de la serviciu, m-am dus la un magazin și aștepta…
  • barfa

    Bârfa

    Înainte, mă afecta foarte tare când cineva mă vorbea pe la spate, dar acum dimpotrivă, chi…
  • makuma

    Makuma – The Connection Games

    Am participat duminică la un eveniment foarte interesant ce a avut ca scop crearea de cone…
Încarcă mai mult de Nelu-Cristian Țone
Încarcă mai mult în Stil de viață

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Verificați de asemenea

Copiii – inima lui Dumnezeu

Cu câteva zile în urmă, după ce am ieșit de la serviciu, m-am dus la un magazin și aștepta…